De obicei nu scriem articole prea lungi. In primul rand sa nu va rapim voua prea mult din timp, sa nu va plictisiti. In al doilea rand stim din experienta ca multe persoane dau like doar la denumire, deci un motiv in plus pentru a scrie scurt. Astazi nu vom urma regulile noastre, chiar daca riscam sa va pierdeti interesul. Este istoria unei vieti, pe langa care nu am putut trece cu indiferenta, o istorie care trebuie citita, memorata…

Aceasta femeie incanta cu puterea ei de muncă si maiestria in amestec cu simplitatea si eleganta, apropierea de natura si naturaletea sa.

Scriitoare si ilustrator pentru copii Tasha Tudor este  bine-cunoscuta in lumea vorbitoare de limba engleza, este intruchiparea feminitatii, intelepciunii  prin legatura sa cu pamantul, bucuria de viata si dorinta de a fi creativa. Ea a creat in jurul ei o alta lume – una in care ei ii era confortabil a trai, a crea si creste copiii. In aceasta lume ea a trait timp mai mult de 90 de ani – nu asta-i fericirea?

Tasha Tudor s-a nascut in 1915 in Boston. Numele sau l-a primit de la tatal ei, dupa ce a citit “Razboi si Pace”, in onoarea eroinei Natasa Rostova. In 1925, dupa ce parintii ei au divortat ea s-a mutat cu mama sa la New York. In 1936, in Redding, Connecticut, unde tanara Tasha a trait la o prietena a mamei sale, ea l-a intalnit  pe Thomas McCready, cu care s-a casatorit in scurt timp. In acelasi an cuplul s-a mutat la o ferma veche din Webster, New Hampshire, unde au trait pana ce cei patru copii au devenit maturi.

Prima carte a Tashei Tudor a fost publicata de Oxford University Press in 1938. Tasha Tudor a ilustrat aproximativ o suta de carti, ultima carte a autorei a fost lansata in 2003. Ea a primit numeroase premii si distinctii pentru contributia sa in literatura pentru copii. A murit la 19 iunie 2008 in Marlboro, Vermont.

Cultul Tashei Tudor exista pentru faptul ca ea cu adevarat a transformat viata femeilor: munca casnica, grija pentru copii si camin intr-o arta. Copiii si adultii colectioneaza cartile, felicitarile, calendarele, artizanatul, retetele. Chiar daca in familie agricultura de subzistenta era completa, Tasha a avut timp pentru a scrie povestiri si desene pentru ele. Prima poveste Tasha a compus-o pentru nepoata sa cu numele Sylvia Ann.

Dupa cum isi aminteste cea mai mare fiica a Tashei, capacitatea ei de a transforma realitatea in basme si povestiri s-a dovedit a fi esenta personalitatii sale. Ea creeaza galuste din branza si ceapa prajita, face rochii din bucati de muselina gasite in cufar, figuri din coji de oua si pene. Tasha transforma banalul lumesc intr-un basm.

Era imbracata intr-o rochie lunga din epoca victoriana, ea purta sort si scufita, incalzea soba cu lemne si cara apa din fantana. Se trezea devreme, mulgea caprele, apoi facea branza si unt batut, plasandu-le in cutii frumoase, cu ciulini si loboda, colecta ouale, cocea paine si biscuiti, facea gem.

Si in fiecare zi, organiza in gradina parfumata de bujori, dupa-amiaza un ceai pentru copii si prieteni, unde intotdeauna se spuneau povesti interesante. Dar cel mai important, ea a pictat, a scris carti, a mesterit jucatii, alte lucruri interesante, a crescut flori si plante neobisnuite. Cu toate acestea, in viata ei a suferit o pierdere – sotul ei Thomas purta in suflet civilizatia urbana, din aceasta cauza ei s-au despartit. Dar pe cei patru copii, ea insa i-a crescut bine.

Cand Tasha era un copil, mama ei, cu care tatal sau a divortat se ocupa de arta si in stilul de viata boem fiica ei ii era un impediment. Din acest motiv ea a trimis copilul in Redding, aproape de prietena ei (pentru Tasha – matusa Gwen). Stilul de viata din acea proprietate a fost mai tarziu copiat de Tasha. Era o viata rurala- aceeasi lume pastorala pe care o poti vedea pe picturile  maestrilor olandezi. In casa lui matusa Gwen nimeni nu-si aducea aminte despre regimul zilei, toata lumea era lasata in voia ei.

Matusa le putea citi fetelor  o poveste de care erau fascinate, si apoi le lasa sa doarma pana tarziu fara sa mearga la lectii. La scoala nu mergeau, au fost educate la domiciliu de catre un singur profesor care se putea ocupa de copii doar inainte de pranz. Dupa masa de pranz – alergatul in gradina. Copiii in mod constant faceau piese de teatru, anturajul facandu-l din resturi de materiale. Piesele erau bazate pe basmele preferate. La mosia matusii Gwen se gaseau obiecte de epoca si cufere pline cu rochii cu crinolina, dantela. Puteai purta toata ziua rochia care ti-a placut. Tasha stia sa coase, croseteze. Maturizandu-se a nceput sa scrie povesti pe care tot ea le ilustra.

Tasha a crescut si si-a dat seama ca doreste sa traiasca ca si cum s-ar afla cu cateva secole in urma. Cele mai bune lucruri – cele care sunt create cu propriile maini. Cea mai buna distractie – povestile, si cititul cu voce tare seara. Nici un tort cumparat, fara TV. Si a reusit – cu copiii ei, a citit, a desenat, a brodat, a vorbit, si totusi ei s-au integrat in lume perfect – dar cu un caracter propriu bine stabilit, cu moralitatea la cel mai inalt nivel si amintirile despre o copilarie minunata.

Pentru multe femei, batranetea – e un dezastru. Tasha a imbatranit, cum a trait – frumos, si chiar a facut multe glume despre asta. “A imbatrani – e minunat! Va puteti ascunde de locul crimei. Toata lumea are mare grija de tine, se teme sa te jigneasca. Esti liber, poti face acte scandaloase, cele mai ciudate declaratii si pleca. Toti te vor ierta. Sunt convinsa ca batranetea este una dintre cele mai interesante perioade din viata mea”.

Toate lucrurile pe care Tasha Tudor le-a facut cu propriile maini sunt extrem de elegante. Chiar si un simplu sal de lana crosetat cu cel mai simplu desen la ea are aspectul de mantie regala. Acest sal asa si se numeste “Capul Tashei Tudor”. Tasha fila, tricota, facea casute pentru papusi, cosea pentru ea, pentru copiii si nepoii sai, a facut chiar si pantofi. O alta dragoste a Tashei –  cainii de rasa Corgi, desi traiau in casa ei, si caini si pisici corcituri. Corgi – caini de talie mica de pazit turma din Tara Galilor. Potrivit legendei, elfii care au folosit acesti caini de sanie i-au daruit mai apoi oamenilor. Cainii sunt foarte blajini, prietenosi si jucausi, iubesc copiii si il idolatrizeaza pe principalul membru al familiei. Cand a fost intrebata despre cel mai mare numar de Corgi care au trait in casa ei, ea spus -12, si niciodata doar unul.

Tasha a murit in 2008, lasand mostenire in jur de o suta de carti, multe desene si schite, colectie de haine si jucarii. In lumea vorbitoare de limba engleza ilustratele ei acum sunt replicate pe carti postale, bijuteriile sunt produse industrial. Fanii ei din intreaga lume, in fiecare an de ziua ei de nastere se reunesc pentru a coace impreuna o prajitura de casa dupa reteta din cartea ei de bucate. In cel mai recent numar al revistei Story despre Tasha Tudor este scris un articol mare, la sfarsitul caruia exista o concluzie inteleapta:

“De fapt, daca am generaliza intreaga poveste a acestei vieti casnice ar arata ca o poveste despre un om care a inteles bine dorintele sale, si a trait o viata foarte fericita, despre care se poate doar visa. Un exemplu de destin feminin fericit si creativ. Si care este treaba, ca este soarta doar a unei femei, care este, de fapt, soarta unui zbor lin, soarta unei femei de casa, a unei gaini. Stand acasa, a facut patru copii, a copt briose, prajiturele. A pictat caini si pasari, era multumita de toate, a murit la 92 de ani cu un zambet pe buze. Gaina? Desigur, gaina. Dar daca totul este atat de simplu, de ce exista atat de putine gaini fericite, si atat de multe femei-vultur mandre si nefericite?”.

Viata si starea de spirit a Tashei Tudor – o viata departe de civilizatia urbana, in apropiere de ierburi si copaci, cu munca de zi cu zi la pamant si inventarea de noi basme, vopseli si tesaturi, confort casnic si perdele cusute personal, mirosul de fructe de padure, cimbru si paine proaspat coapta in bucatarie… Aceasta este o intelegere inteleapta a faptului cat de important este sa te gasesti singur pe tine si sa traiesti in conformitate cu natura sa – simplu sa-ti faci treaba, oricare ar fi ea – cu zambetul pe buze si dragoste in inima!

Va invitam sa vedeti si o GALERIE cu fotografii din viata acestei exceptionale Doamne!

http://4ulady.info/wp-content/uploads/2015/09/tudor-1.jpeghttp://4ulady.info/wp-content/uploads/2015/09/tudor-1-150x150.jpegWebLadyInformatiiarmonia cu natura,creativitate,feminitate,istorii de viata,maiestrie,simplitate,Tasha Tudor
De obicei nu scriem articole prea lungi. In primul rand sa nu va rapim voua prea mult din timp, sa nu va plictisiti. In al doilea rand stim din experienta ca multe persoane dau like doar la denumire, deci un motiv in plus pentru a scrie scurt. Astazi nu...